 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Antonime tulburător
| |
|
| |
| Definiție din
TULBURĂTÓR, -OÁRE, tulburători, -oare, adjectiv (Și în forma turburător) Care tulbură, neliniștește, emoționează; prin extensie (despre arome, miresme) care amețește (vezi îmbătător). Folclorul muzical, cu instrumente bizare și tulburătoare, stîrnește frenezia dansului. RALEA, O. 54. Trandafiri nu mai văzusem... nu ajunsese pînă la mine turburătorul lor parfum. GALACTION, O. I 57. Un biet vătav de curte... Povești turburătoare îți spune la ureche. MACEDONSKI, O. I 23. Dicționarul limbii romîne literare contemporane ♦ (Substantivat) Cel care tulbură liniștea publică. Turburătorii angajați de poliție fuseseră îndată reduși la tăcere. C. PETRESCU, Î. II 132. – Variantă: turburătór, -oáre adjectiv | |
