Antonime stins

Antonime stins

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Stins: aprins Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

STINS2, -Ă, stinși, -se, adjectiv

1. Care nu mai arde. Cum dorm acum neputincioase Supt verb reflexiv:eascurile stinse-a vetrii Poveștile-nșirate sara De-atitea cuscre fi cumetri. GOGA, P. 20.
♦ figurat Dispărut, mort. Tot astfel cînd al nostru dor Pieri în noapte-adîncă, Lumina stinsului amor Ne urmărește încă. EMINESCU, O. I 234. Puternica ta liră, de mîna-ți pipăită, A veacurilor stinse cenușă-ar fi mișcat. ALEXANDRESCU, M. 27.

2. (Despre ochi) Care și-au pierdut strălucirea (din cauza suferinței, a plînsului, a bătrîneții etc.). Îl întîmpină Sura cu ochii stinși și mișcările obosite. SAHIA, N. 96. La pasa vine un arab, Cu ochii stinsi, cu graiul slab. COȘBUC, P. I 108. În ochii lor stinși, pe fețele lor trase, e spaimă și disperare. VLAHUȚĂ, O. A. 358.
♦ (Despre priviri) Indiferent, plictisit. Funcționarul îi aruncă o privire stinsă, plictisită. GALAN, B. I 25.
♦ figurat Veștejit, ofilit. Bătrîni cu fețe stinse, romîni cu fețe dalbe, Romînce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un locuțiune ALECSANDRI, P. III 40.

3. (Despre glas, voce etc.) Care abia se (mai) aude; slab. Văd copilași pe ulițele ninse Umblînd cu steaua și cu moș-ajunul, Și-aud departe-un cor de glasuri stinse. IOSIF, P. 21. Ce ți-i? o întrebă Făt-Frumos.

– Nemica, nu mi-i nemica, zise ea cu glasul stins. EMINESCU, N. 25.
       • (Adverbial) Oftă stins... retrăgîndu-se în umbră cu batista la ochi. DUMITRIU, N. 108.

4. (Despre culori) Palid, șters. Cea mai in virstă avea o rochie de mătase neagră... iar cea tinără era într-o rochie de un roșu-stins, cu broderii negre pe piept. DUMITRIU, B. forme 161.
       • figurat (Cu pronunțare regională) Rădașcă zîmbi stins o clipă. SADOVEANU, P. M. 190.

5. (juridic; despre obligațiuni, acțiuni penale, împrumuturi, privilegii etc.) Care a fost lichidat, închis, casat, care nu mai are curs, care și-a pierdut puterea juridică. Cauză penală stinsă.

6. (fiziologie; despre reflexe condiționate) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condițional n-a mai fost însoțit de excitantul necondițional corespunzător.

7. (În expresie) Var stins = pastă vîscoasă (obținută prin reacția dintre piatra de var arsă și apă) întrebuințată la tencuieli, la văruirea caselor, în unele industrii etc.