Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
PUTREZÍT, -Ă, putreziți, -te, adjectiv (Despre materii organice) Descompus, devenit putregai; intrat în putrefacție. Miroase a mucegai, a umezeală, a lemne putrezite. BOGZA, Ț. 61. Putrezit de multă verb reflexiv:eme Se scufund-acoperișul. COȘBUC, P. II 98. Față de om necăjit, Coajă de lemn putrezit. BELDICEANU, P. 108.
♦ (Despre metale) Distrus de umezeală, de rugină. Se găsesc ș-acum pe rîpe bucăți de armuri zdrobite; Am văzut înșine pinteni de rugină putreziți. ALEXANDRESCU, M. 22.
