eSursa - Dictionar de sinonime



Antonime politete

Care sunt antonimele pentru politete?

Vezi mai jos ale cuvântului politete”?
Antonim „a (se) politete”!
CONSULTĂ DEX SINONIME
Antonime politețe
Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Politețe:
impolitețe apolitețe bădărănie bruschețe brutalitate grosolănie indelicatețe nepolitețe nedilecatețe vulgaritate




Sursa antonimelor: Dicționar de antonime




Definiție din
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
POLITÉȚE, (2) politeți, substantiv feminin

1. Mod de comportare caracterizat prin bună- cuviință, respect și amabilitate în relațiile cu ceilalți oameni.
       • Pronume personal (sau posesiv) de politețe = pronume personal la persoana a doua și a treia, folosit în semn de respect față de persoana căreia ne adresăm sau despre care se vorbește.
       • locuțiune adjectiv De politețe = a) care exprimă politețe; politicos, amabil; b) protocolar.
       • Locuţiune adverbiala Din (sau de, rar, pentru) politețe = fiind obligat de anumite cerințe (formale) de conduită, de etichetă. + Ansamblu de reguli de comportament în spiritul bunei-cuviințe, al amabilității și al respectului reciproc.

2. (familial; la plural ) Cuvinte sau gesturi care exprimă politețea (1) (exagerată a) cuiva față de cineva. [plural și: (2) politețuri.

– Variante: politéță substantiv feminin]

– Din limba franceza politesse.