Antonime parte

Antonime parte

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Parte: întreg Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

PÁRTE, părți, substantiv feminin

I.

1. Ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu, dintr-un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porțiune.
       • În parte = a) locuţiune adverbiala în oarecare măsură, parțial; b) locuțiune adjectiv și adverb separat, deosebit, unul câte unul, pe rând; c) locuţiune adverbiala făcând abstracție de ceilalți, aparte.
       • Expresia: În (cea mai) mare parte = în majoritate; în bună măsură. Cea mai mare parte (din... sau dintre) = majoritatea. Parte..., parte... = (despre oameni) unii... alții...; (despre lucruri) atât..., cât și...; (în corelație cu sine însuși) unii oameni..., alți oameni...; unele lucruri..., alte lucruri....

2. Element constitutiv, precis delimitat, din structura unui tot, a unui ansamblu; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru; prin extensie sector, compartiment.
       • Parte de vorbire (sau de cuvânt) = categorie de cuvinte grupate după sensul lor lexical fundamental și după caracteristicile morfologice și sintactice. Parte de propoziție = cuvânt sau grup de cuvinte din alcătuirea unei propoziții, care poate fi identificat ca unitate sintactică aparte după funcția specifică îndeplinită în cadrul propoziției.
       • Expresia: A face parte din... (sau dintre...) = a fi unul dintre elementele componente ale unui tot; a fi membru al unei grupări. A lua parte la... = a participa; a contribui la...
♦ Diviziune (cu caracteristici bine precizate) a unei opere literare, muzicale etc.
♦ Ceea ce revine de executat fiecărui interpret sau fiecărui instrument dintr-o partitură muzicală scrisă pentru ansambluri.
♦ specializare Porțiune a corpului unui om sau al unui animal care formează o unitate în cadrul întregului.

3. Ceea ce revine cuiva printr-o împărțire, printr-o învoială, dintr-o moștenire etc.
       • Expresia: Partea leului = partea cea mai mare dintr-un bun, dintr-un câștig (realizat în comun), pe care și-o rezervă cineva pentru sine. (familial) A face (cuiva) parte de ceva = a da (cuiva) ceva, a face (cuiva) rost de ceva; a-l avea în vedere cu... A-și face parte (din...) = a-și însuși ceva (în mod abuziv). A fi la parte cu cineva = a fi asociat cu cineva la o afacere, a beneficia împreună cu altul de pe urma unui câștig.
♦ (popular) Ceea ce e hărăzit sau sortit (în bine sau în rău) cuiva; soartă, destin.
       • Expresia: A (nu) avea parte de cineva (sau de ceva) = a (nu) se bucura de ajutorul, de prietenia sau de existența cuiva sau a ceva; a (nu) avea fericirea să conviețuiască cu cineva drag. (familial, ca formulă de jurământ) Să n-am parte de tine dacă știu.
♦ Noroc, șansă.
♦ (concretizat; popular) Persoană considerată ca fiind predestinată să devină soțul sau soția cuiva ori în legătură cu care se face un proiect de căsătorie.

4. Contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere, la o afacere etc., dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu; (concret) cota respectivă care revine fiecărui participant.
       • locuțiune adjectiv și adverb În parte = a) (care se face) în mod proporțional; b) (în sistemul de arendare a pământurilor) (care se face) în dijmă, cu plata unei dijme. La parte = (care este angajat) cu plata într-o anumită cotă din beneficiul realizat.
       • Expresia: Parte și parte = în părți, în cote egale.

II.

1. Regiune (geografică), ținut; loc; țară.
       • locuțiune adjectiv Din (sau de prin) partea (sau părțile) locului = care este din (sau în) regiunea despre care se vorbește; băștinaș, originar (din...).
       • Locuţiune adverbiala În (sau din, prin) toate părțile = (de) pretutindeni; (de) peste tot. În nici o parte = nicăieri. În ce parte? = unde? Din ce parte de loc? = de unde? În (sau prin) partea locului = în (sau prin) regiunea despre care se vorbește; pe acolo. În altă parte = aiurea.

2. Margine, latură, extremitate a unui lucru, a corpului unei ființe etc.; fiecare dintre cele două laturi sau dintre fețele ori muchiile unui obiect.
       • Locuţiune adverbiala (Pe) de o parte... (pe) de altă parte... (sau pe de alta...) = într-un locuțiune.., într-alt locuțiune..; într-o privință..., în altă privință..., dintr-un punct de vedere..., din alt punct de vedere... Într-o parte = strâmb, oblic, pieziș. La o parte = a) într-o latură, la oarecare distanță, mai la margine; b) izolat, separat.
       • Expresia: A se da la o (sau într-o) parte = a se da în lături, a face loc să treacă cineva; prin extensie a se eschiva, a se feri (să acționeze, să ia poziție). La o parte! = ferește-te! fă loc! A da la o parte = a) a deplasa lateral; b) a îndepărta, a elimina. A pune la o parte = a economisi, a strânge. A lăsa la o parte = a renunța la..., a înceta să... (familial) A fi (cam) într-o parte = a fi zăpăcit, țicnit, nebun.

3. Direcție, sens (în spațiu).

4. figurat Punct de vedere într-o problemă dată; privință. Din partea mea fă ce verb reflexiv:ei.

III.

1. Categorie socială, profesională etc.; tabără, grup, colectivitate; persoanele care alcătuiesc o asemenea categorie, tabără etc.
       • locuțiune adjectiv Din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui) = care face parte din familia mamei (sau a tatălui).
       • Expresia: A fi (sau a se declara) de partea cuiva = a fi alături de cineva, a se ralia la punctul de vedere al cuiva. A avea de partea sa = a avea în favoarea, în sprijinul său. A lua (sau a ține) parte (sau partea) cuiva = a apăra, a susține; a favoriza. (popular) A se arunca (sau a se da) în partea cuiva = a semăna cu cineva (din familie). Din partea cuiva = în numele, ca reprezentant (al cuiva); trimis de cineva.
♦ (popular; în sintagmele) Parte(a) bărbătească = (ființă de) sex masculin; totalitatea bărbaților. Parte(a) femeiască = (ființă de) sex feminin; totalitatea femeilor.

2. Fiecare dintre persoanele, dintre grupurile de persoane etc. interesate într-o acțiune, într-o afacere sau într-un proces; fiecare dintre statele implicate într-un conflict, angajate în tratative etc.
       • Parte contractantă = fiecare dintre persoanele sau dintre grupurile, statele etc. între care a fost încheiat un contract, un acord.

– latina pars, -tis.