Antonime ordine

Antonime ordine

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Ordine: debandadă dezmăț dezordine haos neordine Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

ÓRDINE, (rar) ordini, substantiv feminin

1. Dispoziție, mod de succesiune metodică a unor lucruri sau fapte (înșiruite în timp sau în spațiu); orînduială, înșiruire, rînduire. Ordine crescătoare. Ordine cronologică. Număr de ordine. Ordine de zi = program cuprinzînd totalitatea chestiunilor care urmează a fi discutate într-o ședință, într-o conferință etc. Era vorba ca astăzi la patru după-amiază să se țină... o ședință cu un singur punct pe ordinea de zi. GALAN, B. I 112.
       • locuțiune adjectiv La ordinea zilei = care este de actualitate, despre care se vorbește, care face vîlvă. Stau de vorbă, la masa lor obicinuită într-o berărie, despre chestiunile la ordinea zilei. CARAGIALE, O. II 235.

2. Dispoziție, așezare a unor obiecte conform unor cerințe de ordin practic și estetic; prin extensie bună funcționare, mers reglementar; rînduială, disciplină, regulă. Își face ordine pe birou, își așază-n teanc deoparte cele două cărți și caietul. VLAHUȚĂ, O. A. III 87.
       • figurat Nu puteam... să nu admir cultura variată, ordinea și puterea spiritului acestui om. GALACTION, O. I 232.
       • Expresia: A chema la ordine = a soma (pe cineva) să se supună anumitor reguli de conduită pe care le-a călcat.

3. Orînduire (socială, politică, economică); regim. Urmărind pe oamenii noi în faptele lor mărețe, literatura sovietică îi fixează cu credință și iubire, ca pe cea mai frumoasă realizare a ordinei socialiste. SADOVEANU, E. 196. Lupta pentru schimbarea ordinii sociale. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 10.

4. (Învechit, numai în expresie) De ordine... = de natură, de domeniu. Este destul să ne bucurăm de frumos, de orice ordine ar fi acel frumos. MACEDONSKI, O. IV 129. Să luăm acuma un exemplu mult mai complex de ordine sufletească. GHEREA, ST. Hristos II 52.

– Variantă: (învechit) órdin (BOLINTINEANU, O. 248) substantiv neutru