Antonime maxim

Antonime maxim

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Maxim: minim minimum Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

*máxim, -ă adjectiv (latina máximus, din *mágtimus, superlativu despre magnus, mare, major, maĭ mare. vezi major). Cel maĭ mare, maĭ înalt (în opoz. cu minim): forța, ĭuțeala maximă. S. forme, plural e (despre latina máxima, fem. despre máximus, întrebuințat ca substantiv în evu mediŭ subînțelegînd sententia). Precept, sentență, aforizm, cugetare, zicătoare, adevăr exprimat pe scurt saŭ regulă de purtare a cuĭva (deviză): maximele luĭ La Rochefoucauld îs codu egoizmuluĭ. substantiv neutru, plural e. Cel maĭ înalt grad, cea maĭ mare intensitate, extensiune saŭ cantitate considerată ca limită: maximu ĭuțeliĭ, furiiĭ, pedepseĭ, prețuluĭ. Legea maximuluĭ, legea care fixează taxa maximă care se poate încasa.

– Ca adverb se întrebuințează latinu maximum, [n. despre máximus], cel mult: o temperatură de máximum 8 grade deasupra luĭ zero, o pedeapsă de maximum zece anĭ. Se zice și ca substantiv neutru fără plural un máximum de pedeapsă.

– Și maximal (germana maximal-).