Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
MASCÁT, -Ă, mascați, -te, adjectiv Care poartă mască, acoperit cu o mască. Mă duc drept la el... Dar dacă o fi mascat? CARAGIALE, O. I 208. * Bal mascat = bal la care participanții sînt deghizați și poartă mască. Mulți și-au înfățișat războiul ca o bătaie de flori și confeti la șosea, ca un bal mascat în uniformă ARGHEZI, P. T. 69. Se răzbună punînd să se taie cozile Zoei cu prilejul unui bal mascat. BOLINTINEANU, O. 450.
♦ Care nu se vede, fiind acoperit de un alt obiect, de un strat de material etc.; ascuns, tăinuit. Ușa din dreapta tronului, fiind o ușă mascată, e acoperită toată cu catifea roșie brodată. CAMIL, PETRESCU, O. II 409.
