CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Antonime limbut
| |
| |
Definiție din
LIMBÚT, -Ă, limbuți, -te, adjectiv (Despre oameni) Care vorbește mult; guraliv, vorbăreț, flecar. De hatîrul lor, își pierduse verb reflexiv:emea cu acest fanfaron limbut. C. PETRESCU, A. R. 27. Vorbi și ea... cu niște graiuri ce ar fi lăsat la degetul cel mic pe cea mai limbută teleloaică. ISPIRESCU, U.Dicționarul limbii romîne literare contemporane 8. Ai dat biletul Marioarei? întrebai pe feciorul cel limbut. BOLINTINEANU, O. 338. • figurat verb reflexiv:ăbiile limbute ciripesc. ODOBESCU, S. III 77. • (Substantivat) Cînd îi avea verb reflexiv:o taină mare, să n-o descoperi altora, mai ales limbuților. SBIERA, P. 192. ♦ (Învechit) Elocvent. M-am apucat de cetit pre Tucidid și pre Xenofon... acești vestiți și limbuți autori. NEGRUZZI, S. I 61. | |