CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Antonime Învechit
| |
| |
Definiție din
ÎNVECHÍT, -Ă, învechiți, -te, adjectivDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Care a devenit vechi; uzat, deteriorat. Piramidele-nvechite Urcă-n cer vîrful lor mare. EMINESCU, O. I 54. Zidu-i cel înalt Se-ntinde... pustiu și învechit. ALEXANDRESCU, M. 9. 2. Care nu mai corespunde cerințelor timpului, ieșit din actualitate, rămas în urmă. Concepții învechite. Metode învechite. ▭ Poeții iau atitudine împotriva a ceea ce este învechit și moare. BENIUC, P. 93. 3. Care a ieșit din uz, care nu se mai folosește. 4. (Despre oameni) Care are concepții vechi, depășite. Cu instituții nouă și oameni învechiți Nu este nici o pace: rămîn nepocăiți. BOLINTINEANU, O. 138. • Expresia: A fi învechit în rele = a practica de multă verb reflexiv:eme fapte sau deprinderi rele; a fi înrăit, nărăvit. ♦ (Substantivat, determinat prin «rele») Persoană nărăvită, înrăită. Nu se poate schimba în pripă materialul uman și practicile învechiților în rele. SADOVEANU, E. 20. | |