Antonime grabnic

Antonime grabnic

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Grabnic: încet Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

GRÁBNIC2, -Ă, grabnici, -e, adjectiv

1. Grăbit, iute. Caii fugeau în trap grabnic pe șoseaua vînătă. SADOVEANU, O. III 74. Cu grabnicele sărituri A sprintenei lăcuste Apare-un cal la cotituri. COȘBUC, P. I 195. Critică și sfă- tuiește Cleandru p-oricine vede, Unu-i leneș, altu-i grabnic, celalalt drept nu mai șede. NEGRUZZI, S. II 303.
       • Moarte grabnică = moarte năprasnică. Expresia: Însănătoșire grabnică! formulă de urare pentru un om bolnav.
       • (Substantivat) Pe podele-ngenunchea, Mînele împletecea Și turcilor le grăia: Turcilor, Grabnicilor, Prea tare nu vă grăbiți. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 494.
♦ (Despre ape) Care curge repede. Îmi aduc aminte cum acum cîțiva ani m-am oprit la o mănăstire veche, lîngă un rîu limpede și grabnic. SADOVEANU, O. VI 527.

2. Urgent. Tînărul îi ceru să intervie pentru eliberarea grabnică a învățătorului. REBREANU, R. II

13. Iaca un răvaș de la Ieș... Cică-i grabnic. ALECSANDRI, T. I 178.