Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
fiere substantiv feminin [ Atestat: cuvânt despre BĂTR. II, 46 / V: fe / Etimologie: moștenit din latinescul fele (=fel)] 1 Lichid amar, de culoare galbenă-verzuie, secretat de ficat. 2 (Îe) A vărsa Se spune despre o persoană plină de necaz, de mânie (care se manifestă cu violență). 3 (despre inima sau sufletul cuiva; îla) De Plin de răutate. 4 (Fig) Amărăciune. 5 (Fig) Supărare. 6 (Fig) Necaz. 7 (Pop; șîs bășica rii) Vezicula biliară Și: bilă3 (1). 8 (Îe) A-i crăpa (sau plesni) cuiva a (de necaz) A fi mânios, invidios etc. la culme. 9 (Îc) a-pământuiui Plantă erbacee medicinală cu flori roșiatice, rar albe, cu gust amar (Erythraea centaurium). 10 (Îae) Plantă erbacee inferioară, cu talul târâtor, având pe partea inferioară rudimente de frunze (Marchantia polymorpha). 11 (Bot; îae) Dioc (Centaurea phrygia). 12 (Bot; îae) Lumânărică (Gentiana asclepiadea). 13 (Bot; îae) Ghințură (Gentiana lutea). 14 (Bot; îae) Fumăriță (Fumaria officinalis). 15 (Bot; îc) de-urs Arbust mediteranean sau tropical, înalt de 3-4 m, cu frunze mari și flori violacee dispuse într-un spic, din care se extrage saburul (Aloe ferox). 16 (Îae) Arbust mediteranean sau tropical, înalt de 1 m, ramificat, cu frunze dispuse în rozetă, din care se extrage saburul (Aloe succotrina). 17 (Bot; reg) Crin-de- pădure (Lilium martagon).
