Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
excedent, ă [Atestat: PONTBRIANT, despre / V: (înv) esc, escedant[1], sn,a, escedint (pl: escedinturi) sn, escedinte[2]sn / P: ex-ce / Plural: e / Etimologie: franceza excédent, lat excedens, -tis] 1-2 sn, a (Cantitate, valoare, număr) care depășește o anumită limită. 3-4 sn, a (Cantitate) care rămâne după satisfacerea tuturor necesităților Si: prisos, surplus. 5 sn (Îoc deficit) Valoare cu care încasările, veniturile sau resursele depășesc plățile sau cheltuielile. 6 (Îs) bugetar Valoare cu care veniturile bugetului depășesc cheltuielile. 7 sn (Îs) natural Număr relativ cu care crește, într-o perioadă de timp determinată, populația de pe un teritoriu Si: spor.
