Definiție din
Micul dicționar academic, ediția a II-a
dezmeticíre substantiv feminin [Atestat: BIBLIA (1688), 391 1/6 / V: tecí / S și: desm / Plural: ri / Etimologie: dezmetici] 1 (Înv) Stare a unui om dezmetic (1) Si: dezmeticit1 (1). 2 (Pex) Demență. 3 (Îvr) Comportare de dezmetic (2) Si: dezmeticit1 (3). 4 Revenire la starea normală (dintr-o amețeală, dintr-o emoție puternică) Si: (înv) dezamețire, dezmeticit1 (4). 5 (Fig) Clarificare (asupra unei probleme, neînțelegeri etc.). Si: dezmeticit1 (5).
