CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Antonime descompunere
| |
| |
Definiție din
DESCOMPÚNERE, descompuneri, substantiv feminin Faptul de a (se) descompune.Dicționarul limbii romîne literare contemporane 1. Desfacere a unui obiect, a unui corp etc. în elementele sale componente. Descompunerea apei în oxigen și hidrogen. • Descompunerea luminii = punerea în evidență a razelor colorate din care este compusă lumina albă naturală. (matematică) Descompunerea unui număr în factori primi = operație aritmetică pentru aflarea factorilor primi care compun acel număr. ♦ figurat Dezmembrare, destrămare. Descompunerea imperiului sclavagist. ▭ [Imperiul turc și cel austriac] sînt două imperii în descompunere. CAMIL PETRESCU, B. 203. 2. Alterare, putrezire, dezagregare. Cadavrul a intrat în descompunere. 3. figurat Deformare a caracterului, a înfățișării morale sau fizice a cuiva. Descompunere morală. | |