Definiție din
Dicționarul limbii române moderne
CONDIȚIONÁT, -Ă condiționați, -te, adjectiv (În expresie) Aer condiționat = aer menținut prin instalații speciale în condiții optime de temperatură, umiditate și puritate. (psihologie) Reflex condiționat = răspuns bazat pe legătura nervoasă temporară formată în scoarța cerebrală între două focare de excitație care coincid în timp; constituie mecanismul fiziologic universal care stă la baza activității nervoase superioare la om și la animale și asigură adaptarea precisă a organismului la mediul înconjurător. [ pronunție: -ți-o-].
– în franceză conditionné.
