CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Antonime complet
| |
| |
Definiție din
COMPLÉT2, -Ă, (1) compleți, -te, adjectiv, (2,Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a 3) completuri, substantiv neutru, (4) adverb 1. Adj. Care conține tot ceea ce trebuie; căruia nu-i lipsește nici una dintre părțile constitutive; întreg, desăvârșit, deplin, împlinit. • Opere complete = ediție cuprinzând toate operele unui scriitor. ♦ (Despre un vehicul de transport în comun) care are toate locurile ocupate; plin. 2. substantiv neutru (În sintagma) Complet de judecată = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori care iau parte la soluționarea unui litigiu. 3. substantiv neutru Costum de haine; obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese asortate. 4. adverb În întregime, cu desăvârșire. [Variante: compléct, -ă adjectiv] – Din limba franceza complet, latina completus. | |