 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Antonime absolut
| |
|
| |
| Definiție din
ABSOLÚT2, -Ă, absoluți, -te, adjectivDicționarul limbii romîne literare contemporane 1. (în opoziție cu relativ) Care nu este supus nici unei restricții, nelimitat. Putere absolută. • Adevăr absolut vezi adevăr. Plusvaloare absolută vezi plusvaloare. Majoritate absolută (de voturi) vezi majoritate. Monarhie absolută vezi monarhie. Zero absolut vezi zero. Ablativ absolut vezi ablativ. (în filozofia idealistă) Spirit absolut (sau idee absolută sau eu absolut) = presupus factor de bază al universului, identificat cu divinitatea. Materialismul dialectic neagă noțiunea de spirit absolut și recunoaște ca realitate obiectivă unică și necondiționată materia, care este în veșnică mișcare și dezvoltare. 2. (Despre fenomene social-economice, în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă) Care este considerat în raport cu sine însuși, și nu în comparație cu alte fenomene apropiate. Orientarea economiei [țărilor capitaliste] spre război are ca urmare intensificarea exploaării oamenilor muncii din țările capitaliste, creșterea șomajului, mărirea poverii impozitelor, sărăcirea absolută și relativă a maselor muncitoare, ceea ce duce inevitabil la ascuțirea contradicțiilor și a luptei de clasă, la coacerea unei adînci crize economice și politice. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 587. O dată cu creșterea rapidă a economiei socialiste și descreșterea relativă a economiei capitaliste are loc o creștere absolută a elementelor capitaliste, precum și o creștere a rezistenței acestora. LUPTA DE CLASĂ, 1953. nr. 34, 76. 3. Desăvirșit, complet. Calmul dumitale, superbul, absolutul dumitale calm! SEBASTIAN, T. 60. | |
